Alina face parte din echipa Cotroceni on Ice de mai bine de cinci ani. Intr-o zi, stand de vorba, mi-a spus ca i s-ar parea grozav sa ramana angajata la patinoar pana la pensie. Sigur, ai fi tentat sa spui spui ca un om care vrea acelasi post din prima lui zi de munca pana in ultima, timp de aproape patru decenii, nu are ambitii. Dar Alina nu este nici lipsita de ambitii, nici comoda. Pur si simplu, ii place sa fie pe gheata.
“M-am dat pe gheata, pentru prima data, pe la inceputul lui 2010, cand eram la liceu. M-au tras colegii dupa ei, la mall. Eu si-asa eram nehotarata…cand am vazut aglomeratia de pe patinoar, am vrut sa fac stanga-mprejur. Dar apoi m-am gandit ca daca tot am batut drumul pana acolo…si tot nu vreau sa mai incerc asta vreodata…as putea macar sa incalt patinele si sa nu fiu spargatoare de gasca. Habar n-aveam atunci cat de tare se va lipi de mine patinajul. E-adevarat ca pana nu-ncerci un lucru, nu poti sa spui cu adevarat daca iti place sau nu. Poti doar sa presupui. Iar eu am presupus prost, fiindca uite, acum, nu numai ca patinez in fiecare zi, dar lucrez tocmai la patinoarul pe care am calcat prima data.” (“Pot sa spun ‘calcat’, daca sunt pe patine? Sa nu pui asta in articol” – rade).
La 23 de ani, Alina si-a descoperit pasiunea si a avut curajul sa puna bazele propriei trupe de freestyle pe gheata. Cu increderea aceea specifica varstei, pe care, in timp, o moderam meticulous cu ajutorul experientei, o mana de oameni s-au apucat sa imbine elemente din hockey si patinaj artistic, creind numere de freestyle care formeaza public ad-hoc. Ii puteti vedea la fiecare eveniment organizat de Cotroceni on Ice.
Cu Alina am mai vorbit despre lucrul in echipa, despre esecurile de la inceput de drum si despre cum se iau lucrurile de la capat. Dar, despre toate astea, in articolul urmator.
